IPS Teodosie – despre rugaciune in Cartea Psalmilor (1)

Macedon Petrescu

(numele de mirean)

Sursa: www.crestinortodox.ro



monk.reading.introDintre cartile Vechiului Testament, cea mai aproape de inima tuturor si cea mai cautata a fost Psaltirea. Si pe buna dreptate, pentru ca in Psaltire gasesc raspuns multe din framantarile firii omenesti, iar sufletul ravasit de povara pacatului isi afla liniste si alinare.

Folosul ei pentru viata cititorului il descrie ca putini altii Sfantul Vasile cel Mare cand zice: „Toata Scriptura este de Dumnezeu inspirata si folositoare… insa cartea Psalmilor cuprinde in sine tot ce este mai folositor in toate. Ea profetizeaza pe cele viitoare, face aluzii istorice, da legi pentru viata, arata ce trebuie sa facem si, ca sa spunem intr-un cuvant, este o adevarata comoara de invataturi bune, care pune la indemana fiecaruia, dupa sarguinta lui, tot ceea ce ii este de folos. Ea vindeca ranele cele vechi ale sufletului si aduce cat se poate de grabnic insanatosirea celui de curand ranit. Ingrijeste pe cel bolnav si pastreaza intreg pe cel sanatos”.

Sfantul Ioan Gura de aur considera Psaltirea drept o comoara de invataturi, o carte pe care oricine o poate cerceta. El zice: „Daca esti sarac si din pricina saraciei n-ai cu ce sa-ti cumperi carti, sau daca ai carti si n-ai timp sa le citesti, ia aminte, numai la raspunsurile psalmilor, pe care i-ai auzit aici, nu o data, nu a doua oara, nu a treia oara, ci de foarte multe ori vei simti o mare mangaiere. Ai sa vezi ce tezaur ne scoate la iveala aceasta ascultare. Sa nu-mi spuna cineva: Inainte de explicarea lor nu le pot cunoaste puterea, caci chiar inainte de talmacire, ascultarea lor ii face intelesi de oricine”.

Cuprinsul psalmilor este variat: unii au caracter istoric, fac referiri directe sau indirecte la evenimentele traite de popor sau de insusi creatorul lor (9, 10, 43, 48, 49, 72, 74, 77, 86, 88, 104, 105, 106, 107, 109, 113, 126, 135, 136); altii au caracter didactic-dogmatic, vorbesc despre atotputernicia lui Dumnezeu, manifestata la creatie si despre grija pe care o poarta creaturilor Sale (103); altii au caracter moral, exprima pocainta pentru pacatele savarsite si implora clementa divina (50). Cei mai multi insa, au caracter de rugaciune sub intreitul ei aspect: de lauda, de cerere si de multumire.

~ de Petre pe Ianuarie 30, 2009.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: