Fericitul Teodoret – Tâlcuirea psalmului 128

„Tâlcuire a celor o sută de cincizeci de psalmi ai

Proorocului Împărat David”

Fericitul Teodoret al Cirului

Sf. Mănăstire Sfinţii Arhangheli – Petru Vodă, 2003

Cîntarea treptelor.

Şi Psalmul acesta are proorocie a neamurilor ce se ridicau asupra Iudeilor după întoarcere. Şi se învaţă să zică:

1. De multe ori au bătut războiul cu mine, din tinereţile mele – zică dar Israil! –

2 de multe ori au bătut războiul cu mine, din tinereţile mele, şi n-au putut asupra mea.

„Tinereţe” numeşte petrecerea în Egipt şi izbăvirea de acolo. Şi, lăudîndu-L pe Făcătorul de bine, numără dumnezeieştile daruri, că zice: De demult, dintru început, mulţi neprieteni s-au ridicat asupra mea şi s-au ispitit a mă împresura cu tot felul de rele, dar prin dumnezeiescul ajutor am scăpat de bîntuielile acelora.

Iar mai adevărat, acestea se potrivesc norodului celui nou, care a primit multe năpădiri ale războinicilor, dar pe toţi i-a biruit şi i-a arătat pe neprieteni închinători ai lui Dumnezeu.

3 Peste spatele mele au teslărit păcătoşii,

Iar Achila şi Teodotion au tălmăcit „au arat”. Şi cuvîntul arată bătăile şi muncile aduse de păgîni asupra purtătorilor de biruinţă Mucenici. Pe acestea le-a pătimit încă şi Fericitul Daniil şi minunaţii Anania, Azaria şi Misail, şi, în vremea lui Antioh, Macabeii.

îndelungat-a fărădelegea lor.

Achila a tălmăcit: „au lungit”, iar Simmah: „au întins-o făcînd rău”, în loc de: Au îngăduit multă vreme dîndu-mi războiul şi crescînd a loru-şi nelegiuire.

4 Domnul cel drept a tăiat grumajii păcătoşilor.

În loc de „grumaz”, Achila şi Simmah au tălmăcit: „laţuri”, iar Teodotion: „curse”. Şi toate sînt adevărate: pentru că Dumnezeu a tăiat şi a rupt laţurile gătite Sfinţilor, şi a zdrobit cursele întinse lor şi înşişi grumajii păcătoşilor a tăiat.

5 Să se ruşineze şi să se întoarcă înapoi toţi cei ce urăsc Sionul!

Zice: Să cadă, şi să greşească din relele lor apucări şi să se întoarcă în fugă cei ce dau război Sionului.

6 Facă-se ca iarba pe case[1], care mai-nainte de a se smulge s-a uscat,

7 de care nu şi-a umplut mîna sa cel ce seceră şi sînul său cel ce adună mănunchele.

Unele din pre-scrieri (adică izvoade) nu au „să se usuce”, ci: „să se smulgă”. Care lucru îl vedem pururea făcîndu-se şi la ţarini: că nimeni nu suferă să secere spicul verde şi umed, ci îngăduie să se coacă şi să se desăvîrşească, şi atunci aduce asupră-i secera; iar buruiana ce răsare pe case se usucă mai-nainte de a odrăsli rod, de izbirea soarelui. Şi se roagă ca sîrguinţele războinicilor să se asemene acestora, primind sfîrşit mai-nainte de vreme.

8 Şi n-au zis cei ce treceau: Blagoslovenia Domnului peste voi, blagoslovit-am pe voi întru numele Domnului!

Cei ce văd holde îmbelşugate obişnuiesc a se minuna de sîrguinţa lucrătorilor de pămînt şi, trecînd, blagoslovesc pe cei ce seceră unele ca acestea. Iar celor ce culeg iarba de pe casă, niciodată nu le-a grăit cineva vreo astfel de blagoslovenie.


[1] În răsărit, unde e uscăciune mare, acoperişul caselor nu se face ascuţit în ape, ci terasat, încît buruienile pot creşte pe el în voie.

~ de Petre pe Noiembrie 13, 2008.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: