Fericitul Teodoret – Tâlcuirea psalmului 102, 6-14

„Tâlcuire a celor o sută de cincizeci de psalmi ai

Proorocului Împărat David”

Fericitul Teodoret al Cirului

Sf. Mănăstire Sfinţii Arhangheli – Petru Vodă, 2003

6 Cel ce face milostenie, Domnul, şi judecată tuturor celor ce li se face strîmbătate

DavidCă nu ne-a mîntuit pentru dreptăţile pe care le-am făcut – după cum zice Apostolul – ci după multă mila Lui, prin baia naşterii de a doua oară şi prin înnoirea Duhului Sfînt. Şi, văzîndu-ne pe noi nedreptăţiţi de vrăjmaşul adevărului, ne-a deschis izvoarele milostivirii, iar asupra aceluia a scos hotărîrea cea dreaptă.

7 cunoscute a făcut căile Sale lui Moisi, fiilor lui Israil – voile Sale.

Şi nu a săvîrşit mîntuirea aceasta din căinţă, ci de demult mai-nainte le-a vestit pe acestea prin Prooroci şi, prin dumnezeiescul Moisi, a zugrăvit umbrit mîntuirea nostră: marea a primit închipuirea Preasfîntului Botez, piatra s-a arătat umbră a izvoarelor celor nemuritoare, iar mana era icoană a hranei celei cereşti. Şi celelalte încă, pentru ca să nu le povestesc pe fiecare, este cu putinţă a le afla la aceia.

8 Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult-milostiv.

Iar pricina bunătăţilor acestora – zice – este adîncul dumnezeieştii bunătăţi, mila cea nemăsurată, noianul iubirii de oameni.

9 Nu pînă în sfîrşit Se va iuţi, nici în veac Se va mînia.

10 Nu după păcatele noastre ne-a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre ne-a răsplătit nouă,

Nu a răbdat să măsoare pedeapsa cu păcatele noastre, nici să-Şi întindă mînierea asupra noastră mai multă vreme.

11 că după înălţimea cerului de la pămînt a întărit Domnul mila Sa spre cei ce se tem de Dînsul.

12 Pe cît sînt de departe răsăriturile de apusuri depărtat-a de la noi fărădelegile noastre.

De ar fi aflat depărtări încă şi mai lungi decît acestea, le-ar fi adus negreşit şi pe ele în mijloc, sîrguindu-se a arăta nemărginirea dumnezeieştii bunătăţi. Dar gîndul omenesc n-a aflat nici măsură mai înaltă decît cerul, nici depărtare mai lungă decît mijlocul serii şi al răsăritului.

13 În ce chip miluieşte tatăl pe fii a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dînsul,

Ziditor şi Făcător fiind, a urmat bunătatea tatălui şi a arătat împrejurul robilor aceeaşi dragoste pe care o are tatăl pentru copii.

14 că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-Şi-a aminte că ţărînă sîntem.

Că Ziditorul ştie neputinţa firii noastre, ştie şi de unde ne-am zidit, şi unde ne vom duce iarăşi.

Publicitate

~ de Petre pe februarie 9, 2009.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: