Cine este părintele Psaltirii, adică a cărţii psalmilor (2)

„Psaltirea în tâlcuirile Sfinţilor Părinţi”

Cuviosul Eftimie Zigabenul, Sfântul Nicodim Aghioritul

Editura Egumeniţa

caravaggio-davidÎncă şi într-altă parte a Psalmilor zice acelaşi: Cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale ai arătat mie (Psalm 50: 6). O, minunată grăirea aceasta! Arată cu cuvântul acesta Prooroc-împăratul că nu are numai cunoştinţa făpturilor celor văzute, ci şi ştiinţa tainicelor nevăzute, adică cum că Dumnezeu este Treime şi Unime, cum că Fiul lui Dumnezeu vrea să se facă Om, şi iarăşi altundeva zice: Mai mult decât pe toţi vrăjmaşii mei, m-ai înţelepţit cu porunca Ta (Psalm 118: 98). O zice însă acesta pentru virtutea practică, întru care are întâietate decât alţii, şi acestea adică sunt îndestule despre înţelepciunea lui David.

Iar cele despre bărbăţia sa, el însuşi le mărturiseşte, zicând: Am ieşit spre întâmpinarea celui de altă seminţie, şi m-a blestemat întru Idolii lui, iar eu, smulgând sabia cea de la dânsul, i-am tăiat capul, şi am ridicat ocara dintre fiii lui Israil (la Mic eram întru fraţii mei [Ps. 151]). Vezi, o cititorule, nu numai bărbăţia lui David, ci, mult mai vârtos, blândeţea lui şi smerenia, pentru că el, deşi putea zice multe şi mari laude, adică mulţimile luptătorilor celor de altă seminţie, sumeţiile acestora, armele lor, oşteneştile meşteşugiri şi cugetările, mândria uriaşului aceluia şi a elefantului Goliat, iscusinţa, bărbăţia, mărimea trupului, frica evreilor şi nevoinţa poporului, şi nedumerirea împăratului Saul, măcar că putea zice, şi toţi se înfricoşau de Goliat cel de alt neam – şi voievozii oştilor, şi oştenii, şi tinerii, şi bătrânii, şi că el prea-tânăr fiind cu vârsta, şi mic cu statul trupului, încă cu totul neînarmat şi neiscusit la războaie, s-a vitejit însă împotriva barbarului, şi socotindu-l ca pe un mort pe turnul cel înalt, şi pe fiara cea atât de mare, l-a biruit prea cu lesnire, şi cu însăşi sabia aceluia i-a luat capul de la trup, şi aşa a stins frica neamului evreiesc, a oprit uciderile, a mântuit împreună oastea şi pe împăratul, şi mormintele strămoşilor şi legile părinteşti, şi cele sfinţite, şi născătorii, şi tot neamul, şi vârsta. Acestea zic cele atât de multe şi mari pricini de laude, măcar deşi avea a le zice David, cu toate acestea, pentru multă smerenia sa, cu nici una din acestea nu s-a fălit, şi prea puţin şi cu blândeţe povesteşte viteaza şi singuratica sa luptă împotriva lui Goliat.

~ de Petre pe Februarie 2, 2009.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: