Fericitul Teodoret – Tâlcuirea psalmului 71, 7 – 20

„Tâlcuire a celor o sută de cincizeci de psalmi ai

Proorocului Împărat David”

Fericitul Teodoret al Cirului

Sf. Mănăstire Sfinţii Arhangheli – Petru Vodă, 2003

saint_theodoret_of_cyr17 Răsări-va în zilele Lui dreptatea

Iar lucrurile mărturisesc cuvintelor, pentru că – izbăvindu-se firea oamenilor de păgînătatea dinainte – aceştia s-au învăţat buna-credinţă. Şi, chiar dacă oarecari din credincioşi nu petrec după legile evangheliceşti, sînt zeci de mii mai presus de număr – şi între ostaşi, şi între proşti[1], şi între cetăţeni[2], şi între ţărani – care fac multă purtare de grijă pentru fapta bună.

şi mulţimea păcii, pînă ce se va lua luna.

Că, de demult, toparhiile (adică stăpînirile pe alocuri) şi împărăţiile peste fiecare limbă şi neam nu puteau să dobîndească darul păcii, fiind despărţite şi ticăloşite cu desele războaie, pentru că totdeauna duceau viaţa într-armată şi purtătoare de arme. Pentru războaiele acestea au scris mulţi, şi din Romani, şi din Elini; încă şi Istoriile Împăraţilor şi ale Macabeilor ne învaţă cîte rele pricinuiau toparhiile. Apoi, după înomenirea lui Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru, acelea au încetat să mai fie, şi lumea noastră e stăpînită de o singură împărăţie, prin care urmează pacea, dînd vîrtute dumnezeieştii propovăduiri.

Iar acest „pînă se va lua luna” e pus în loc de: „în toată vremea vieţii de acum”, că este de prisos a vorbi pentru vremea ce va să fie, întru care va urma pacea adevărată.

8 Şi va domni de la mare pînă la mare

În loc de: Va domni peste toate marginile lumii. Că – de vreme ce margine a pămîntului sînt noianurile cele mari şi ne-înotate, care se numesc „atlantice”, adică oceanul despre apus şi despre răsărit – după cuviinţă a arătat că stăpînirea lumii se înconjură de mările dinafară. Iar stihul următor a arătat acest lucru mai descoperit:

şi de la rîuri pînă la marginea lumii.

„Rîu numeşte Iordanul, întru care, botezîndu-Se, Stăpînul a fost mărturisit de Tatăl că El este Fiul Lui cel iubit, întru Care bine a voit. Şi de atunci – zice Evanghelistul – a început Iisus a propovădui şi a zice: «Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor!» De aceea şi proorocia spune că «va stăpîni de la rîu pînă la marginile lumii»”. Apoi, face arătat acest lucru şi într-alt chip:

9 Înaintea Lui vor cădea Etiopii, şi vrăjmaşii Lui ţărîna vor linge.

10 Împăraţii Tarsisului şi ostroavele daruri vor aduce, împăraţii Arabilor şi Savva daruri vor aduce.

Şi Fericitul Isaia, şi minunatul Iezechil pomenesc Tarsisul sau cetatea Carhidoniei, care este cea dintîi stătătoare şi port al Libiei. Iar Savva este neam etiopenesc. Libienii (care se numesc şi Africani) ţin părţile de apus ale lumii, Etiopii – pe cele despre răsărit şi miazăzi, Arabii – uscatul din mijloc, iar ostrovenii – uscaturile de prin mijlocul mării. De aceştia a zis că vor cădea înaintea Lui şi Îi vor aduce închinăciune, ca unui Dumnezeu, şi daruri, ca unui Împărat, iar vrăjmaşii se vor supune sub blestemele făcute împotriva şarpelui: „Vei umbla pe pieptul tău şi pe pîntece, şi pămînt vei mînca întru toate zilele vieţii tale.” Iar vrăjmaşi ai Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru sînt prea-răii draci, asupra cărora ne-a dat stăpînire a călca, peste şerpi şi peste scorpii. Şi – de vreme ce a pomenit numai trei sau patru neamuri, arătînd umbrit şi acoperit schimbarea tuturor neamurilor – acum face cuvîntul mai descoperit:

11 Şi se vor închina Lui toţi împăraţii pămîntului,

Unii – de bună voie, încă în viaţa de acum, iar toţi ceilalţi – după învierea de obşte, că – după cum zice dumnezeiescul Apostol – „nu vedem încă pe toate supuse Lui, ci atunci se va pleca Lui tot genunchiul, al celor cereşti, şi al celor pămînteşti şi al celor de dedesubt.”

toate neamurile vor sluji Lui.

Acestea se potrivesc proorociei Patriarhului Iacov, care zice că El este „aşteptarea neamurilor”. Şi vedem sfîrşitul ei, că nu este vreun neam care să nu fi auzit propovăduirile evangheliceşti, ci întru fiecare neam sînt cei ce au primit strălucirea cunoştinţei de Dumnezeu.

12 Că a izbăvit pe săracul de la cel puternic şi pe mişelul, căruia nu-i era lui ajutor.

13 Milă Îi va fi de sărac şi de mişel, şi sufletele săracilor va mîntui.

Şi toţi se vor închina Lui, izbăvindu-se de amara tiranie a diavolului, că pe acesta l-a numit „puternic”; iar „sărac” – firea omenească, ce era pustie de Dumnezeu. Iar într-alt fel, Dumnezeu îi împilă, şi îi strînge pe cei silnici cu dumnezeieştile Sale legi, şi îi spăimîntează cu îngrozirile gheenei şi îi face să le fie milă de săraci. Că aceasta a şi adăugat:

14 De camătă şi de nedreptate va izbăvi sufletele lor,

„Camătă” a numit iubirea de argint, că aşa o numeşte şi Legea Veche: „camăta şi lăcomia nu va lua”. Deci zice: Va îndupleca pe cei ce se bucură de nedreptate şi de lăcomie să aibă milostivire şi iubire de oameni.

şi cinstit va fi numele Lui înaintea lor.

Cinstit – zice – va fi la toţi şi slăvit.

15 Şi va fi viu, şi se va da Lui din aurul Arabiei,

În loc de „Arabiei”, ceilalţi tălmăcitori au pus: „Savvei”. Însă şi una, şi alta, mai-nainte vesteşte darurile care se aduc Lui de la toţi împăraţii şi barbarii. Iar „va fi viu” înseamnă: De-a pururea va rămîne şi va fi viu.

şi se vor ruga pentru Dînsul totdeauna, toată ziua bine Îl vor cuvînta pe Dînsul.

Şi neîncetat Îl vor lăuda pe Dînsul, vor lăuda şi pe Tatăl Lui, printr-Însul luînd pricinile cîntării de laudă, pentru că acest „se vor ruga pentru Dînsul” se aseamănă cuvîntului apostolesc care zice: „Mulţumesc Dumnezeului meu prin Iisus Hristos, prin Care am dobîndit aducere către Tatăl.” Deci, prin Hristos, toţi se vor ruga Tatălui şi Îl vor lăuda pe El pentru bunătăţile făcute către dînşii de Fiul. Îl vor lăuda încă şi pe Fiul, ca cei ce de la Dînsul au primit acestea.

16 Fi-va întărire pe pămînt peste vîrfurile munţilor.

El – zice – va întări, şi va propti pe cei ce au crezut întru Dînsul şi îi va arăta înalţi şi ridicaţi sus, ca cei ce stau întru vîrfurile munţilor. Încă şi Domnul a zis aceasta ucenicilor Săi: „Nu poate cetatea să se ascundă stînd deasupra muntelui, nici nu aprind făclia şi o pun pe dînsa sub obroc, ci în sfeşnic, ca să lumineze tuturor celor din casă.”

Prea se va înălţa mai presus decît Libanul rodul Lui.

Fiindcă a vorbit de munţii cei înalţi, după cuviinţă a adus în mijloc pomenirea Libanului, fiindcă este mai prea-înalt decît munţii Palestinei. Şi zice că învăţătura Lui, şi descoperitorii şi propovăduitorii acesteia se vor face mai înalţi şi mai strălucitori decît Libanul.

Şi vor înflori din cetate ca iarba pămîntului.

Deci credincioşii Lui vor odrăsli rodul acesta, iar Iudeii, ce n-au crezut, se vor asemăna ierbii ce răsare şi îndată se strică şi piere.

17 Fi-va numele Lui binecuvîntat în veci, mai-nainte de soare rămîne numele Lui.

Acest „binecuvîntat” nu se află la nici un tălmăcitor, nici în Exapla, nici la Evrei.

Prin prepoziţia „mai-nainte” arată că El este mai de demult decît soarele şi decît luna, dar nu aşa prost „mai-nainte de soare rămîne”, ci „mai-nainte de neamul neamurilor”. Am văzut că pe acest „neamul neamurilor” l-a pus şi la lună, şi la soare, iar acestea sînt de o vreme, făcîndu-se deodată, după cum a zis Dumnezeu: „Facă-se luminători pe tăria cerului! Şi a făcut Dumnezeu cei doi luminători mari.” Aşadar, dacă a fost „mai-nainte de luna neamului neamurilor”, apoi cu adevărat a fost şi mai-nainte de soare.

18 Şi se vor blagoslovi întru El toate seminţiile pămîntului,

Aici, a pomenit făgăduinţa către Avraam, şi către Isaac şi către Iacov, că acestor trei Patriarhi le-a făgăduit Dumnezeu că se vor blagoslovi „toate neamurile pămîntului” sau, alteori: „seminţiile pămîntului”. Aceasta a zis-o şi Fericitul Pavel, tîlcuind: „Lui Avraam i s-au zis făgăduinţele şi sămînţei lui. Nu zice: «sămînţelor lui», ca pentru mulţi, ci ca pentru unul: «sămînţei lui», care este Hristos.” Încă şi întru Epistola către Evrei: „Că nu a luat firea Îngerilor, cu adevărat…”, şi celelalte. Pentru acest lucru mai-nainte vesteşte şi Psalmul acesta, zicînd că printr-Însul se vor blagoslovi toate seminţiile.

toate neamurile Îl vor ferici pe El.

Proorocescul cuvînt le-a vorbit pe acelea ca pentru un om, iar pe acestea ca pentru Dumnezeu, că aflăm acest nume, „fericit”, alăturat lui Dumnezeu: „Fericit este şi singur Stăpînitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, Cel ce singur are nemurirea, Care locuieşte întru lumină neapropiată.” Deci zice: Toate neamurile Îl vor ferici pe El şi Îl vor numi vrednic de laudă.

Apoi, învăţîndu-ne mai descoperit dumnezeirea Lui cea ascunsă, Proorocul a adăugat:

19 Bine este cuvîntat Domnul Dumnezeul lui Israil, Cel ce singur face minuni!

Acesta – zice – este Însuşi Cel proorocit, Care va săvîrşi facerile de minuni mai-nainte zise, Dumnezeul lui Israil şi Stăpînul tuturor.

20 Bine este cuvîntat numele slavei Lui în veac şi în veacul veacului!

De aceea se cuvine să fie lăudat El de toţi, pentru că – deşi nu cunoaştem firea Lui, ce este neajunsă – totuşi am învăţat mîntuitorul Lui nume.

21. Şi se va umple de slava Lui tot pămîntul: Fie, fie!

Împlinindu-şi proorocia, spune din nou ceea ce a proorocit de multe ori prin tot Psalmul, făcînd înainte-grăirea mai întemeiată: şi zice că Hristos va fi arătat şi cunoscut în tot pămîntul ca Dumnezeu şi Stăpîn al tuturor, şi va primi cinstea de la toţi, strălucindu-i cu razele cunoştinţei Sale de Dumnezeu. Şi, după ce a învăţat acest lucru prin darul Duhului şi s-a înfocat cu dorirea, Proorocul se roagă să se petreacă toate şi proorocia să ia sfîrşit. Pentru aceea, face şi epilog, şi zice: „Fie, fie!”, ori, după Achila: „cu încredinţare”, în loc de: Cele zise sînt nemincinoase şi adevărate şi vor avea sfîrşit negreşit.

Sfîrşitu-s-au laudele lui David, fiul lui Iesei.


[1] „Proşti” – aici: „simpli”, „umili”:

[2] orăşeni

Anunțuri

~ de Petre pe Decembrie 27, 2008.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: