Sf. Nicolae Velimirovici – Predica la Psalmul 4,6

Proloagele de la Ohrida

sf. Nicolae Velimirovici

Editura Egumenita

Predică Despre arătarea bunătăţilor

„ Cine ne va arăta nouă cele bune? ” (Psalmul 4: 6).


Fraţilor, mare este bunătatea lui Dumnezeu. Ce cuvinte ar putea să o grăiască? Mari sînt bunătăţile împărăţiei Cereşti întru care vieţuiesc îngeri de foc, sfinţi minunaţi, şi dulceaţa Raiului. Cine oare le-ar putea grăi? Viaţa nemuritoare, apropierea de Dumnezeu şi de îngerii Lui, împreună-petrecerea cu sfinţii şi cu drepţii, toate acestea sînt un mare şi de negrăit bine. Un alt mare bine va fi acela că ne vom întîlni acolo cu cei din neamurile noastre şi dintre prietenii noştri; cu părinţii noştri, cu copiii noştri, şi cu cei mai iubiţi ai noştri care au plecat dincolo înaintea noastră şi ne-au lăsat trişti şi nemîngîiaţi. Oare cine ne va arăta tot acest imens bine? Mulţi au pus această întrebare pe vremea Regelui David, şi mulţi pun aceeaşi întrebare şi azi. Cine oare ne va arăta nouă aceste lucruri bune, ca să putem crede şi nădăjdui în venirea lor?

Aceste lucruri bune ne sînt arătate nouă credincioşilor, iar noi nu aşteptăm nimic mai înalt, pe nimeni Altul decît pe Stăpînul Hristos, Adevăratul Martor al acestor lucruri bune, fraţilor, adevăratul Martor şi Stăpîn, a tot binele. Domnul Cel Multmilostiv a arătat tot acest bine prorocilor Lui aleşi încă mai înainte de venirea Lui pe pămînt. De aceea zice David către Domnul: Insemnatu-sa peste noi lumina feţei Tale, Doamne! (Psalmul 4: 6).

Acesta şi este răspunsul către cei care întreabă: „ Cine ne va arăta nouă cele bune?” Domnul însuşi ne-a arătat nouă cele bune! Lumina feţei Domnului s-a însemnat peste noi, s-a încrustat în litere de foc în inimile noastre, iar în lumina Lui noi recunoaştem tot binele pe care numai cerul ni-l poate da. Fraţilor, oare este vreo vindecare pentru cei care au auzit de venirea Domnului pe pămînt şi totuşi mai întreabă: Cine ne va arăta nouă cele bune? Dacă Hristos nu ne-ar fi arătat şi nu ne-ar fi descoperit nouă toate lucrurile cele bune prin slăvită Naşterea Lui, slăvitele Lui minuni, slăvită Lui înviere, şi Sfînta Lui Biserică, să fim siguri că întunecata noastră lume nu ni le-ar putea arăta nouă pe cele bune, pentru că îi este cu neputinţă. Oamenii nu ni le-ar putea descoperi, pentru că nici ei nu le cunosc. Există însă o vindecare pentru fiece om, chiar şi pentru cel mai incorijibil dintre necredincioşi, dar aceasta numai atîta vreme cît este încă în această viaţă. Iar vindecarea este pocăinţa de relele făcute, curăţirea inimii de patimi, şi împlinirea poruncilor lui Hristos. Omul sănătos vede lumina feţei Domnului care se însemnează peste el; dar omul bolnav la suflet, necurat la inimă şi strîmb la minte, nu o vede.

O Stăpîne Doamne Iisuse Hristoase, Cela Ce eşti Lumina îngerilor şi a oamenilor! Ajută-ne nouă să nu stingem cu păcatele noastre lumina Ta ce pururea o însemnezi peste noi, întru care ne descoperi bunătăţile Tale cele cereşti, şi nu ne lipsi pre noi de tot binele, O, Atotmilostive!

Căci noi Ţie ne închinăm şi pre Tine Te slăvim în veci, Amin.

Anunțuri

~ de Petre pe Octombrie 21, 2008.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: