Tâlcuiri ale Sfinţilor Părinţi la Psalmul 3

„Psaltirea în tâlcuirile Sfinţilor Părinţi”

Cuviosul Eftimie Zigabenul, Sfântul Nicodim Aghioritul

Editura Egumeniţa

PSALMUL 3

Când fugea de la faţa lui Abesalom, fiul său, în pustie.


Cei ce citesc Cartea a II-a a împăraţilor vor afla de acolo cum s-a sculat Abesalom, fiul lui David, asupra părintelui său, căutând să-i ia împărăţia şi să-1 omoare. Dar psalmul acesta se potriveşte şi fiecărui creştin care este luptat de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, adică de oameni şi de diavoli.


1. Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc.


Proorocul David foarte s-a mâhnit cu inima văzând pe prietenii şi supuşii săi că se ridicau asupra lui cu atât de mare vrăjmăşire şi cu multă ură, împrietenindu-se cu Abesalom, fiul lui, care [şi el] s-a sculat asupră-i căutând să-1 omoare, ca să se facă pe sine împărat. Pentru aceasta, către însuşi Dumnezeu îşi înalţă sufletul Proorocul împărat şi întreabă: „Din ce pricină s-au făcut vrăjmaşi ai lui toţi câţi erau împrejurul batjocoritorului de tată şi răzvrătitului Abesalom, necăjindu-1?”. Şi încă întreabă: „Din ce pricină s-au înmulţit aceşti vrăjmaşi ai lui, cărora, în fiecare zi, li se adaugă şi mulţi alţii?”[1]. Se înţelege, însă, cuvântul acesta şi pentru vrăjmaşii cei gândiţi, demonii, care se adaugă în toate zilele, pentru ca să dea război fiecărui creştin, precum zice Grigorie al Nyssei.


Mulţi se scoală asupra mea.


Acest cuvânt tălmăceşte şi arată mai deplin ceea ce a zis mai înainte, [anume] că s-au înmulţit[2].


2. Mulţi zic sufletului meu: „Nu este mântuirea lui, întru Dumnezeul lui!”


„Mulţi dintre vrăjmaşii mei, chemându-se unii pe alţii, zic despre sufletul meu, adică despre mine. [Căci prin suflet se numeşte toată persoana, din parte înţelegându-se întregul]”. Dar ce zic aceştia? „Omul acesta, fiindcă mult este prigonit şi vrăjmăşit, pentru aceasta a pierdut ajutorul lui Dumnezeu, pentru păcatele lui.” Se mai înţelege şi aşa: „Că mulţi, văzând întâmplările mele, zic că Dumnezeu m-a părăsit”. Iar întru Dumnezeul lui spune în loc de „în Dumnezeul întru Care nădăjduia”[3].


3. Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti,


„Acei vrăjmaşi ai mei să zică asupra mea orice voiesc, că Tu, Doamne, ajuţi celor ce sunt în ispite, dacă sunt vrednici de ajutorul Tău.”


slava mea şi Cel ce înalţi capul meu.


„Alţii, zice, cu alte laude se fălesc spre slava lor: cu obârşia, cu sporirea în lucrurile lor, ori cu bogăţia, ori cu alt asemenea bine vremelnic; dar eu numai întru Tine nădăjduiesc şi mă laud, căci Tu mă slăveşti facându-Te ajutorul meu şi înălţând capul meu peste capetele vrăjmaşilor mei, adică facându-mă biruitor al lor şi prin aceasta înalţi capul meu, care mai înainte era plecat în jos, din pricina întâmplărilor şi a necazurilor mele.”


4. Cu glasul meu către Domnul am strigat, şi m-a auzit din muntele cel sfânt al Său.


strigat, zice, către Dumnezeu, ori gânditor cu inima, ori şi simţitor cu gura, şi îndată m-a auzit; aşa cum zice şi în altă parte David: Aproape este Domnul de toţi cei ce-L cheamă (Ps. 144: 19), iar munte sfânt a numit Sionul cel ce este în Ierusalim, fiindcă iudeii credeau că Dumnezeu în acest munte locuia, şi din acesta vorbea cu cei vrednici; prin munte sfânt se mai înţelege cerul, pe care îl numim şi locaş al lui Dumnezeu, precum Domnul a zis: Să nu te juri nici pe cer, că este scaun al lui Dumnezeu (Mt. 5: 34).


5. Şi eu m-am culcat


„Eu, zice, am căzut pe aşternutul meu, fiindcă m-am îngreuiat de necazuri, care [necazuri] îngreuiază pricinuind somn şi, de aceea, am rămas nelucrător.”


şi am adormit;


„Destulă vreme,  zice,  am  fost stăpânit de  această somnoroasă greutate a necazurilor.”


sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini.


Simţind David ca un Prooroc că Dumnezeu vrea să-i ajute, zice: „M-am trezit cu cugetarea sufletului meu, cea căzută din pricina necazurilor”. Iar Grigorie al Nyssei zice: „Această zicere i se potriveşte celui ce se pocăieşte pentru păcate: „am dormit somnul păcatului, dar îndată m-am trezit, Dumnezeu apucându-mă de mână”. Aceasta o spune şi dumnezeiescul Chirii. Iar alţii zic că acestea le prooroceşte David pentru învierea sa, adică atunci când, după ce va muri, va adormi şi va dormi pentru multă vreme, căci va rămâne trupul lui mort şi nelucrător în pământ, iar apoi, după mulţi ani, se va scula, ori atunci când Hristos Se va pogorî în iad şi va scula pe cei din iad: Că multe trupuri, zice, ale Sfinţilor celor adormiţi s-au sculat (Mt. 22: 52), ori la sfârşitul veacului, când va învia pe toţi cei morţi.


6. Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.


„Nu mă voi teme, zice, de zeci de mii de popoare, având, Doamne, sprijinul şi ajutorul Tău.” Iar împresurători numeşte David, istoric [literal], pe Abesalom şi pe ajutătorii lui, care îl vrăjmăşeau; iar anagogic[4], pe demoni, căci aşa se înţelege războiul circular* al demonilor, după Sfântul Maxim, că ne vrăjmăşesc şi ne dau război pe faţă, iar alteori ne dau nădejdi de sporire în bine şi de bunătăţi deşarte, iar din spate, cu aducerea aminte a păcatelor din trecut, prin care voiesc să ne spurce sufletele, mai ales a celor trupeşti; iar de-a dreapta, ne războiesc pe ascuns, ajutându-ne să facem fapte bune peste măsura cuvenită, socotind să ne arunce în slava deşartă; iar de-a stânga, ne războiesc atunci când ne silesc să facem vreun păcat învederat şi mărturisit*.


7. Scoală, Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu.


Prin scoală vrea să spună: „Porneşte-Te asupra vrăjmaşilor mei, Doamne, Tu, Cel care pari că dormi, după îndelunga răbdare ce arăţi”. Ori prooroceşte învierea din morţi a Domnului, chemându-L să Se scoale, ca prin înviere să mântuiască neamul omenesc, pe care îl înţelege aruncat jos de la faţa Sa?


Că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert.


Mai înainte văzând David cu ochii săi cei prooroceşti pieirea cea desăvârşită a vrăjmaşilor săi celor gândiţi şi simţiţi, mulţumeşte aici lui Dumnezeu, mărturisindu-I harul.


Dinţii păcătoşilor ai zdrobit.


Dinţi numeşte Proorocul, în chip metaforic, puterea acelor fiare care au toată tăria în dinţi, precum sunt câinii şi porcii cei sălbatici, şi altele asemenea lor. Iar păcătoşi numeşte pe toţi vrăjmaşii săi, deoarece păcătuiau vrăjmăşindu-1 în deşert, păcătuind doar din pricina răutăţii lor, fără a avea vreo dreptate. Aceasta se potriveşte şi la vrăjmaşii lui Hristos, ai căror dinţi, adică putere, a zdrobit-o Dumnezeu-Tatăl.


8. A Domnului este mântuirea.


Şi acest cuvânt este de mulţumire, arătând astfel că numai Domnul 1-a mântuit şi nu altcineva.


Şi peste poporul Tău binecuvântarea Ta.


„Binecuvântarea Ta, Doamne, zice, a venit peste poporul Tău”, adică înţelegându-1 fie pe poporul Său cel prigonit împreună cu Sine, fie pe cel ce se află în împărăţia Sa. încă prin popor se mai înţelege poporul creştinilor, poporul lui Dumnezeu; iar prin binecuvântare trebuie să înţelegem, după Teodorit, pacea şi facerea de bine a lui Dumnezeu pe care El a dăruit-o lui David, căci aceasta s-a făcut pricină de binecuvântare. Căci văzând tot poporul facerea de bine ce i s-a dăruit lui David, au slăvit pe Dumnezeu, prin urmare, dobândind şi ei – din facerea de bine cea către împăratul lor – mare odihnă şi ajutor.


[1] După cum este scris: Iar Abesalom şi toţi bărbaţii lui Israel au intrat în Ierusalim şi Ahitofel cu el (II împ. 16: 15). Dar acest psalm se potriveşte şi pentru Hristos, căci şi pe El îl necăjeau iudeii, zicând: ia-L, ia-L, răstigneşte-L, de unde şi Hristos putea zice ca om către Tatăl, din pricina răstignitorilor Săi: ,Doamne, cât s-au înmulţit cei ce Mă necăjesc! Fără a avea cu ce să Mă prihănească. Că Eu şi pe Iuda îl iubeam ca şi pe ceilalţi ucenici ai Mei, iar iudeilor le-am făcut nenumărate binefaceri” (la Şirul lui Nichita). [Nicetas Heracleensis sau Nichita, episcop de Heracleea, cea 1070-1100. Despre el nu avem prea multe informaţii.

[2] Iar altul zice că: „Scularea asupra este când cei ce erau mai înainte în rânduiala de supuşi ridică război asupra Domnului lor, cum s-a ridicat cu adevărat asupra lui David seminţia lui Iuda şi toţi care s-au lipit de Abesalom, iar asupra lui Hristos s-au sculat Iuda, Ana, Caiafa şi ceilalţi”.

[3] Un alt tâlcuitor zice că demonii, mai-nainte de [de a face noi] păcat adică, pe Dumnezeu ni-L arată iubitor de oameni, ca să ne plece să păcătuim, iar după păcat pun în noi gânduri de deznădejde, zicând că Dumnezeu este drept şi nu Se amăgeşte, ca să ne deznădăjduim de mântuire şi să rămânem în păcat (La Nichita).

[4] Părinţii numesc tâlcuire anagogică sau anagogie descoperirea unui înţeles mai înalt al unui text, o tâlcuire mai înaltă a lui, mistică. Acest fel de înţelegere nu îngrădeşte textul biblic la un singur sens, ci îl transcende, fără a-1 minimaliza pe cel de bază – istoric sau literal. După cum zice undeva Zigabenul, un text se poate înţelege chiar şi ca având fie un sens negativ, fie unul pozitiv, în special sensurile anagogice ale textelor biblice nu se deduc prin simple exerciţii literare, ci numai prin comuniune tainică cu Sensul sau Raţiunea lor – Cuvântul  lui Dumnezeu – Hristos,  Care,  după afirmaţia părintelui Stăniloae.  Se tălmăceşte pe  Sine prin Scriptură în comuniune cu credincioşii  Săi, descoperind alte şi alte sensuri sau aspecte ale Scripturii şi persoanei Sale. Creştinii nu se mântuiesc prin cărţile Bibliei ca atare – aşa cum pretind „religiile cărţii” -, ci, trăind în cultul şi viaţa Bisericii, în comuniune cu Hristos, Care S-a făcut cunoscut pe Sine prin viu grai Apostolilor şi celorlalţi de după ei; tot astfel, cu deosebire, tot prin viu grai trebuie tăcut cunoscut şi de cei trimişi de El – Apostoli, preoţi etc. Scripturile fiind, în acest caz auxiliar în misiunea creştină, şi abia după aceea o carte prin care Se străvede Dumnezeu în celelalte aspecte ale Sale.

~ de Petre pe Iunie 22, 2008.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: